O explicatie a 12 teme de Drept Constitutional

Una dintre cele mai importante discipline la specializarea „Drept”,dar si una dintre cele mai importante ramuri ale dreptului este Dreptul constitutional.Dupa cum stim dreptul in Romania se imparte in drept public si drept privat.Dreptul constitutional este inclus in categoria disciplinelor de drept public.

De ce ne-am decis sa facem aceasta scurta introducere?Pentru ca vom incerca sa explicam pe scurt cele 12 teme de drept constitutional din cartea cu acelasi titlu scrisa de doamna lector Andreea Vertes-Olteanu.

Una dintre temele interesante este cea referitoare la „Controlul respectarii ierarhiei normative”.Asadar dupa cum stim legea fundamentala intr-un stat este reprezentata de Constitutie.Deci nici o lege nu poate deroga de la principiile constitutionale .Parlamentul nu poate de exemplu sa voteze o lege care incalca dreptul la integritate fizica si psihica.Exemplificam aici prin introducerea pedepsei cu moartea la o infractiune de omor(dintre pentru dinte).Decretul-lege nr. 6/1990 a abolit atat pedeapsa cu moartea dar si tortura ca mijloc de obtinere a probelor intr-un dosar.Un alt exemplu,o lege organica trebuie sa fie in concordanta cu dispozitiile constitutionale.

O alta tema pe care o dezbate autoarea acestei carti se refera la efectele hotararilor Curtii Constitutionale.Tema prezinta o importanta deosebita pentru ca mai mereu lipsa anumitor dispozitii din Constitutie sau alte legi speciale a generat conflicte institutionale intre legislativ si executiv(Parlament-Presedinte) intrucat promulgarea anumitor legi ridica diverse semne de intrebare.Pentru a pune capat acestui tip de conflict in principiu una dintre parti sesizeaza Curtea Constitutionala care decide intr-un fel sau altul.Cum in speta explicata Constitutia nu face referire la subiectul conflictului,hotararea Curtii Constitutionale va avea rol de lege,de dispozitie constitutionala.

O alta tema interesanta pe care aceasta carte o dezbate este reprezentata de „Separatia puterilor in stat”.Este lesne de inteles ca acesta este principiul pe care functioneaza un stat democratic.Dupa revizuirea Constitutiei din 2003 ,a fost introdus un alineat la articolul 1 conform careia statul roman functioneaza conform principiului separatiei puterilor in stat.In puterea este impartita in trei:legislativa reprezentata de Parlament,executiva reprezentata de Guvern si Presedinte si judecatoreasca reprezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti.

Un alt aspect la care se refera aceasta carte este reprezentata de actele pe care le emite parlamentul.Este evident ca principalul act emis de parlament ca for legislativ este legea.Sunt 3 categorii de legi votate de parlament:constitutionale,organice si ordinare.Alte acte ale parlamentului sunt regulamentele parlamentare(al Camerei Deputatilor si Senatului),hotarari si motiuni.

Cartea de fata analizeaza si tema referitoare la mandatul parlamentar.Asadar un parlamentar cand este ales,nu este si lasat asa in voia sortii.El beneficiaza de imunitate parlamentara.Imunitatea parlamentara este o garantie juridica a exercitarii nestanjenite de catre deputati si senatori a activitatii lor.Ea nu trebuie interpretata ca o inlaturare a raspunderii deputatului sau al senatorului pentru incalcarea legilor,ci ca o protectie impotriva eventualelor abuzuri si presiuni.

De asemenea gasim aici si aspecte referitoare la primul ministru.Conform Constitutiei,prim ministrul este desemnat de catre Presedintele Romaniei in urma consultarii cu partidele parlamentare.Exista si situatii mai complicate deoarece in principiu partidul care are majoritate in parlament va da de fapt candidatul la functia de prim ministru.Este totusi foarte greu ca un partid parlamentar sa obtina 50%+1 din numarul total de voturi valabil exprimate ,asa ca singura si cea mai utilizata solutie ramane cea a formarii de aliante la nivel parlamentar.Pentru a nu se permite un joc politic e si indicata inregistrarea lor la tribunal.

De asemenea aceasta cartulie imbina extrem de frumos cunostintele teoretice cu cele practice.In principiu se adreseaza studentilor la Drept,dar nu numai lor.Noua ni se pare destul de interesanta iar cine o va dori o va gasi mai jos sau AICI

 

12 teme de Drept Constitutional

Cateva explicatii ale Codului penal si ale Codului de procedura penala

Codurile penale reprezinta unele dintre cele mai importante legi.Ele reglementeaza cadrul legislativ in materie penala si procesual penala .Codul penal si cel de procedura penala s-a modificat de foarte multe ori pana cand in 2014 au intrat in vigoare noile coduri penale.Desi personal consider ca la multe infractiuni contra patrimoniului ,de exemplu la furt micsorarea maximului pedepsei cu inchisoarea nu l-as vedea un lucru bun in conditiile in care exista delapidatori si hoti de buzunare la fiecare colt de strada.O astfel de micsorare a minimului si a maximului pedepsei exista si la infractiunile de omor (de exemplu la omorul deosebit de grav scade atat minimul cat si maximul de la 15-25 de ani sau detentiune pe viata scada la 10-20 de ani sau detentiune pe viata).In schimb acest cod penal vine cu introducerea infractiunilor informatice si electorale,ceea ce vechiul cod penal nu prevedea.Aici as acorda un plus.

Noutati exista si in Codul de procedura penala ,unde apare o noua parte a procesului penal-Camera preliminara.Ce reprezinta aceasta procedura de fapt?Raspunsul se gaseste in articolul 342 din Codul de procedura penala care prevede ca „Obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea legalitatii sesizarii instantei de judecata,precum si verificarea legalitatii administrarii probelor ori efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala”.Aceasta procedura succede de fapt etapa urmaririi penale.Inca o schimbare in Codul de procedura penala poate fi observata in cadrul cailor de atac.Asadar apelul si contestatia care ia locul recursului sunt cai ordinare de atac ,iar contestatia in anulare,recursul in casatie si revizuirea sunt cai extraordinare de atac.

Noua editie a culegerii contine atat Codul penal si Codul de procedura penala consolidate la zi, cat si extrase din Legile pentru punerea in aplicare a acestora, fiind incluse si modificarile aduse textelor legale in 2018, printre altele, si prin Legea nr. 49/2018 privind precursorii de explozivi, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative (M.Of. nr. 194 din 2 martie 2018).

Totodata, ca jurisprudenta relevanta, inclusa in lucrare, putem aminti Deciziile CCR si ICCJ din 2019, printre care: D.C.C. din 24 septembrie 2019 (nepublicata) referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 589 alin. (1) lit. h) C.proc.pen., D.C.C. din 8 octombrie 2019 (nepublicata) privind exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 469 alin. (3) C.proc.pen., in interpretarea data prin Decizia ICCJ (RIL) nr. 13 din 3 iulie 2017, HP nr. 14/2019 (M.Of. nr. 585 din 17 iulie 2019) privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 43 alin. (2) C.pen., HP nr. 16/2019 (nepublicata) privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4251 alin. (2) C.proc.pen., HP nr. 18/2019 (nepublicata) privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 215 alin. (2) lit. i) C.proc.pen.

Culegerea cuprinde dispozitivul recursurilor in interesul legii pronun¬tate de ICCJ privind Codul penal si Codul de procedura penala anterioare care isi mentin valabilitatea in contextul noilor coduri, inserate sub articolul corespondent din noua reglemen¬tare a articolului la care faceau referire. Tabelele de corespondente cu vechile reglementari faciliteaza studiul comparativ al acestora, iar indexul alfabetic detaliat permite consultarea rapida a notiunilor de interes.

Din cuprins

  • Noul Cod penal – Legea nr. 286/2009
  • Noul Cod de procedura penala – Legea nr. 135/2010
  • Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 (extras)
  • Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 (extras)
  • Tabel corespondente NCP – CP si alte acte normative
  • Tabel corespondente NCPP – CPP
  • Index alfabetic
  • Note privind modificari terminologice

Puncte forte

  • reglementari actualizate La Zi conform ultimelor modificari
  • decizii ale Curtii Constitutionale si ale ICCJ introduse sub articolele la care se refera
  • recursuri in interesul legii admise pe vechile Coduri care subzista in noua reglementare
  • index alfabetic detaliat pentru fiecare Cod in parte
  • istoricul actelor normative

Lucrarea despre care am vorbit este mai jos:

              Codul penal.Codul de procedura
                              penala
Ar mai exista o varianta cu cateva comentarii AICI

Norma juridica.Definitie,caracteristici

1.Definitie

Norma juridica este regula de conduita sociala ,cu caracter social,impersonal,tipic si și obligatoriu , stabilită de stat în vederea reglementării relațiilor sociale,asigurată la nevoie prin forța de constrîngere a statului.

Norma juridică este norma socială adoptată și asigurată de către stat,în vederea reglementării unui tip de relații sociale. Norma juridică este elementul necesar al sistemului dreptului (drept obiectiv,pozitiv,intern,internațional,material,procesual,public și privat).

Elementele sau trasaturile normei juridice

1)Caracter statal- statul adoptă norme juridice.

2)Caracter general-norma juridică este adresată tuturor.

3)Caracter impersonal-rezultă din generalitate și nu vizează,nu se referă la o persoană concretă.

4)Caracter special-normele juridice se adresează unor subiecți speciali(categorii de destinatari speciali).

5)Caracter tipic-normele juridice reglementează un anumit tip sau modalitate de conduită la care vizează membrii societății (familiale,învățămîntul).

6)Caracter volitiv- voința statului

7)Caracter obligatoriu-normele juridice sunt cerințe,exigențe ale statului.

8)Caracter formal-normele juridice sunt exprimate în formă scrisă în legislația statului.

2.Structura internă(logică) : ipoteza, dispoziția și sancțiunea .

Structura internă mai e numită logică și se compune din:

a)dispoziția normei juridice arată conduita destinatarului normei juridice,posibilă fie trebuincioasă. Astfel zis dispoziția normei oferă răspuns la întrebările ce pot face,ce trebuie să fac.

După modul de relementare a conduitei deosebim:

-dispoziții permisive– care arată ceea ce este permis.

-dispoziții onerative-caracteristice normelor dreptului public și arată ceea ce trebuie de făcut.

-dispoziții prohibitive –ceea ce este interzis de lege.

După gradul de complexitate deosebim:

-dispoziții simple-prevăd o singură faptă,permisă sau interzisă.

-dispoziții compuse-prevăd două sau mai multe fapte,permise sau interzise,necesare potrivit dispoziției.

După tipul sau domeniul relațiilor sociale deosebim:

-dispozițiie penale,civile,administrative,constituționale,familiale.

După modul de exprimare a conduitei deosebim:

-dispoziții describtive-ne descriu fapta dispoziției nedescriptive.

b)ipoteza normei juridice este elementul logic al normei juridice care arată condițiile împrejurările,cercul de persoane în prezența cărora are loc dispoziția normei juridice.

Ipoteza oferă răspuns la întrebările:

-cînd,unde,cine,în ce împrejurări.

După gradul de determinare a condițiilor împrejurărilor faptei deosebim:

-ipoteze determinare (strict determinate)-condițiile sau împrejurările sunt arătate prin descriere ,enumerare.

După gradul de complexitate divizăm:

-Ipoteze simple –arată o singură condiţie, împrejurare de realizare a dispoziţiei normei juridice.

-Ipoteze complexe – se divizează în cumulative(și una și alta) , alternative (alegere una din două),și combinate.

  1. a) Ipoteza cumulativă indică două sau mai multe condiții sau împrejurări necesare pentru realizarea normei juridice.

 b)Ipoteza alternativă – indică cel puțin o condiție,o împrejurare din două și mai multe  ,suficientă pentru realizarea normei juridice.

c)Ipoteza combinată este asocierea cumulului cu alternativa .

c)sancțiunea normei juridice –arată consecințele legale ale faptei posibili fie trebuincioase prevăzute în dispoziția normei juridice. Arată reacția statului în caz de respectare sau nerespectare,executare sau neexecutare,a prevederilor dispozițiilor normei juridice.

După gradul de determinare deosebim:

-Sancțiuni determinate (se arată consecințele cu precizie de ex.nulitatea contractului,demitere din funcție).

-Sancțiuni relative determinate (arată limitele de la și pînă la) .limitele pentru sacțiunile legale ale justiției .

După gradul de complexitate deosebim:

-Sancțiuni simple – cînd este prevăzuta o singură consecință legală( se pedepsește cu închisoarea).

-Sancțiuni complexe – prevăd două și mai multe consecințe legale ale faptei .

Se divizează în:

  1. a) cumulative (de exemplu închisoare cu amendă)
  2. b) alternative (închisoare pe 25 de ani sau detențiune pe viață).

-Sancțiunea combinată(asocierea ,combinarea alternativei cu cumulul)

După scopul urmărit deosebim:

Sancțiune reparatorie (compensatoriu) (a prejudiciului moral,material).

-Sancțiuni expiatorii (de ispășire a faptelor ilicite:penală,contravențională).

-Sancțiuni de anulare(a actului illicit).

După relațiile sociale protejate deosebim:

-Sancțiuni juridice penale – se caracterizează prin aplicarea pedepselor penale.

-Sancțiuni juridice civile –au caracter reparatoriu și compensatoriu.(prejudiciu moral).

-Sancțiuni juridice contravenționale (amendă,privarea de un drept special).

-Sancțiuni juridice internaționale (satisfacția,retorsiunea).

După natura juridică deosebim:

-Sancțiuni pozitive (prin respectarea legilor și obligațiilor față de lege)  reacția pozitivă a statului în caz de respectare a legislației și de executare a îndatoririlor juridice. (de ex.premiere,mulțumire).

-Sancțiuni negative ( conținutul codului penal ) Exprimă reacția negativă a statului în cazul încălcărilor de drept(fapte ilicite) .

3.Structura externă (tehnico-legislativă).

Arată modalitățile de expunere a normelor juridice în actele normative .În acte normative , normele juridice de regulă sunt exprimate în articole.

Articolele actului normativ se identifică după cuvîntul articolul ( art.) , un număr atribuit (cu cifre arabe, dar sînt excepții și cu cifre romane), urmează un titlu. Articolul se strucuturează pe aliniate (alin.) ,aliniatele se numerotează (cifre arabe încadrate în paranteze rotunde (1)),în aliniate pot fi enumerate și litere (lit. a) ) (care conțin ipotezele normelor juridice).

Modalități de expunere a normelor juridice în cadrul articolului actului normativ:

-O normă juridică este în întregime, expusă într-un aliniat al articolului.

-O normă juridică este expusă parțial(incomplet) ,într-un aliniat al articolului,fiind completată cu prevederile altor aliniate,din același articol sau din alte articole.

Dacă într-un articol sînt mai multe aliniate , atunci de regulă fiecare aliniat exprimă cîte o normă juridică.

4.Clasificarea normelor juridice.

După forța juridică a actului juridic deosebim:

-Norme juridice din legiau forță juridică primară și superioară.

-Norme juridice din acte subordonate legiide ex. hotărîri de guvern ,dispoziția primarului .Aceste norme au caracter secundar,rezultă din legi și se subordonează legilor .

Normele juridice incomplete, la rândul lor, se împart în norme juridice de trimitere ,de exemplu:

După diviziunea dreptului în public și privat deosebim:

-Norme de drept public

-Norme de drept privat

După distincția de drept intern și internațional deosebim:

-Norme de drept intern

-Norme de drept internațional

După dinstincția de norme de drept procesual și material deosebim:

-Norme de drept procesual- norme juridice ce reprezintă procedura procesuală de aplicare a legii.

-Norme de drept material – norme juridice care se referă la un domeniu al dreptului.

După modul de reglementare a conduitei deosebim:

-Norme juridice imperative- arată conduita obligatorie .

Se divizează în a)onerative (ce trebuie de făcut)

                                      b)prohibitive (ce nu trebuie de făcut).

-Norme juridice dispozitive – arată conduita posibilă (neobligatorie) .

Se divizează în a)permisive (arată ce se poate de făcut).

         b)de recomandare (conduită sugerată de un organ de stat (nu este      obligatoriu)).

După tehnica exprimării normelor juridice deosebim:

Norme juridice complete – în același articol sunt întrunite dispoziția,ipoteza și sancțiunea.

Norme juridice incomplete- acea normă în care nu poate fi regăsit un element logic(parțial se regăsește un element logic într-un aliniat sau articol).

Se divizează în norme  a)de trimitere(la o altă normă,articol)

  1. b) de blanchetă – se completează prin prevederea altor norme juridice.

După gradul de generalitate deosebim:

-Norme juridice cu caracter general – se conțin în partea generală a codurilor .

-Norme juridice cu caracter special – se exprimă de regulă în partea specială a codurilor și în dispozițiile de conținut ale legilor.

-Norme juridice cu caracter excepțional –  astfel de norme vizează situații excepționale (cutremur,inundație,coflict armat).

Cartea se gaseste aici