Ion-Liviu Rebreanu.Romanul obiectiv

„Ion” de Liviu Rebreanu este romanul care mi-a captivat aproape cel mai mult atentia in anii adolescentei.Evident ca nu este singurul pentru ca intreaga literatura romana este captivanta,atragatoare.Am avut marea surpriza si in acelasi timp satisfactie de a-l avea subiect la proba scrisa a examenului de bacalaureat .

In esenta vorbind despre romanul „Ion” putem spune ca acesta este compus din doua parti si anume „Glasul pamantului ” si „Glasul iubirii”.

Putem remarca faptul ca romanul „Ion ” prezinta o simetrie a inceputului cu finalul,ce prezinta drumul care intra in localitatea Pripas si care este si personificat pentru a delimita realitatea de fictiune.

Personajul principal al romanului „Ion” este chiar tanarul Ion Pop al Glanetasului ,un baiat sarac dar dornic sa obtina cat mai mult pamant.Pentru ca provine dintr-o familie modesta Ion nu are o avere mare,iar singura solutie pentru a obtine pamantul dorit este sa se insoare cu o fata de familie buna,instarita care sa aduca zestre.In prima parte a operei,Ion este manat de dorinta de a avea cat mai mult pamant,asa ca o gaseste pe ana lui Vasile Baciu,una uratica dar care indeplineste conditia despre care am vorbit mai sus.Cu toate acestea tatal Anei se opune casatoriei Anei cu Ion vrand sa i-o dea lui George bulbuc ,dar acesta o lasa insarcinata obligandu-l pe Vasile sa i-o dea pe Ana cu tot cu pamanturi .In cea de-a doua parte,”Glasul iubirii” apare o problema care il macina pe Ion ,intrucat florica fata pe care el o iubeste se marita cu George,el pe ana considerand-o urata si foarte slabuta.Desi ar trebui sa fie fericit pentru ca a obtinut pamanturile dorite acest lucru nu se intampla deoarece Ion se gandeste mai mereu la Florica.

Acum ne vom opri la compozitia si subiectul romanului.Asadar romanul „Ion ” e caracterizat printr-o simetrie a inceputului cu sfarsitul care preinta drumul ce duce spre satul Pripas si apoi iese din sat.Drumul este personificat si are rolul de a limita realitatea de fictiune.

Modurile de expunere -in ceea ce priveste descrierea are o functie simbolica de anticipare .Naratiunea e obiectiva si prezinta „realitatea” intr-un stil cenusiu .

Putem vorbi aici despre doua niveluri la care este vazut romanul de fata.

a.La nivel macrotextual dupa cum am mentionat mai sus romanul se imparte in doua volume si anume „Glasul pamantului ” si „Glasul iubirii” ,parti ce cuprind 13 capitole cu denumiri semnificative :Inceputul,Iubirea,Nunta,Sfarsitul etc.Din punctul de vedere al compozitiei Rebreanu urmareste doua planuri:

-primul plan urmareste viata tanarului Ion Pop al Glanetasului.Din viata lui se desprind aspecte antagonice si anume dragostea lui pentru Florica(fiica vaduvei lui Maxim Oprea),o fata saraca si dorinta sa arzatoare de a obtine ca zestre pamant pe cai mai putin cinstite .Ion cunoaste un acelasi exemplu,in experienta lui Vasile Baciu,tatal Anei.El isi ascunde iubirea pentru Florica disimuland setea de avere sub comportamentul unui indragostit fata de Ana Baciu.

-al doilea plan,paralel si interferent cu primul prezinta viata familiei invatatorului Zaharia Herdelea ,invatator de stat dependent de autoritatile austro-ungare .El se considera intelept si prudent,cu toate acestea actiunile lui se sfarsesc cu infrangeri ,pana ce va fi obligat sa ceara pensionarea pentru a nu fi dat afara.Acest procedeu e cunoscut sub denumirea de tehnica planurilor paralele ,trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor valorificand inlantuirea.

In planuri secundare apare lupta lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamantul ;lupta lui Avrum pentru salvarea averii implicate intr-o afacere ,lupta preotului Belciug pentru a zidi biserica de piatra in satul Pripas ;lupta fetelor si a familiilor lor pentru a obtine o partida pentru un mariaj cat mai bun ;concurenta dintre avocatii si functionarii marunti,ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.

b)La nivel microtextual se remarca utilizarea tehnicii contrapunctului (prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite,de exemplu nunta anei in acelasi timp cu nunta Laurei)

Subiectul-actiunea graviteaza în jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se îmbogati îsi sacrifica iubirea;
-Florica, o fata frumoasa, însa saraca asemenea lui,reprezinta simbolic”glasul iubirii” de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al “pamantului”;
-Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot.Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, în consecinta, gândul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate împlini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea. 
Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pâna când aceasta, nemaiputând suporta, se sinucide, lasând în urma-i un copil de câteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamânturile înapoi, dar legea însa nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.
Între timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George Bulbuc, care îl surprinde noaptea în curtea sa si-l omoara.
-in satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc in functie de starea lor materiala, de priceperea si temperamental lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si s-a încuscrit cu saracia. În ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fân si grajduri în care nu mai încapeau vitele.
Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de când s-a însurat, s-a tinut totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, îl durea gândul ca va trebui sa rupa din pamânturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, când se va marita.
Si învatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu învoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile învatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, împovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. În schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strângator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se încalce autoritatea. Din aceasta cauza e în conflict cu învatatorul Herdelea. 
-satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde depamântul pe care îl are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamânt.Este cazul lui Ion. În Ion este înradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai în masura în care gospodaria lor este întemeiata. Aceeasi mentalitate, care deformeaza pâna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lânga casa Paraschivei. Femeie tânara atunci, îl primise crezând ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramâne ei. Si când, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vândut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi îi daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila.
Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa înduplecata, nu însa si înfrânta. Inteligenta se supune instinctului de conservare, rabdarea-de asemenea, între momente de incertitudine ce rabufnesc cu violenta.

Ion-Liviu Rebreanu

Cartea mai poate fi gasita si AICI