Cum a fost descoperita celebra balada „Miorita

Cu totii am auzit de balada „Miorita „.Multi dintre noi am studiat-o si la scoala,fie ca e vorba despre gimnaziu sau liceu.Balada „Miorita ” a fost culeasa de poetul Alecu Russo,in muntii Vrancei la Soveja la mijlocul secolului al XIX-lea si prelucrata de Vasile Alecsandri .

Cea mai cunoscuta balada populara „Miorita” o adevarata capodopera a folclorului literar romanesc pe care criticul George Calinescu o plaseaza intre operele fundamentale ale poporului roman .

Russo era recunoscut pentru faptul ca se ocupa de culegerea de poezii ,balade si doine ,dar descoperirea baladei „Miorita ” este rodul unei intamplari la care scriitorul ideolog de la 1848 nu se astepta.

O piesa de teatru scrisa de el ,”Jicnicerul Vidra” prezentat la Teatrul National din Iasi care a deranjat autoritatile vremii ,avea sa-i aduca o perioada de 5 saptamani „de exil” la Soveja in muntii Vrancei ,experienta pe care Russo o povesteste in lucrarea ” Jurnalul Soveja .Ziarul unui exilat politic la 1846 ” ,publicata dupa moartea sa de Alexandru Odobescu.

O balada descoperita din intamplare

In jurnal Alecu Russo reda intalnirea cu unul dintre ” arhivarii ” baladei populare,moment  care potrivit celor relatate in jurnal s-a petrecut pe 11 martie.

Anterior, pe 10 martie, Russo pomeneşte de „o petrecere” la care a participat într-o zi de sărbătoare. „Am petrecut dimineaţa ascultând cântecele olteneşti ale lăutarilor din sat… i-am încercat pe toţi cu luare-aminte. Mâine au să vie să-mi povestească toate mai cu amănuntul. Iată programa concertului: Variaţii pe fluier, improvizate de un concertant al locului… E un mândru voinic din acel soi de oameni ce se numesc mocani, adică oameni de la munte şi care par a face oarecare deosebire între neamul lor şi al oamenilor de la câmp. Graiul lui, ce nu e moldovenesc, nu-i nici muntenesc, ci e apăsat şi se aduce ca al ardelenilor. El cântă tot felul de cântece, şi moldoveneşti şi mocăneşti şi ardeleneşti şi în sfârşit ştie a o întoarce şi pe struna acelei poeme aşa de simplă şi nevinovată, aşa de dulce şi plină de dor şi duioşie, ce se cheamă doina!”.

Mai jos atasam un clip cu balada populara ” Miorita”.

Deşi Russo nu dă amănunte despre „Mioriţa”, cercetătorii consideră că acela a fost momen tul culegerii de la localnici a preţioasei balade, mai cu seamă că între 11 martie şi 22 martie 1846 jurnalul său zilnic de până atunci este întrerupt.

Soveja-granita tripla

Profesorul nonagenar Iulian Albu, din comuna Soveja, care împreună cu soţia sa Florica s-au aplecat asupra operei, spune într-u interviu pentru publicaţia „Lumina” că singurul loc de pe pământ unde s-a descoperit „Mioriţa” este Soveja. „Fiindcă aici există acest <> (graniţă triplă) unde s-au întâlnit păstorii din Muntenia, Ardeal şi Moldova. De altfel, şi Alecu Russo, în sejurul său forţat la Mănăstirea Soveja, afirmă acest lucru. După ce aude cântarea de la oltenii din sat, neştiind că lăutarii respectivi erau munteni aduşi de Matei Basarab pe moşia mănăstirii, spune că a auzit-o cântată şi de trăitorii din văile rucărenilor şi dragoslovenilor, locuitorii celor două sate ale Sovejei-Rucăreni şi Dragoloveni, ajunşi aici din Rucărul şi Dragoslavele, de dincolo de munţi, din Ţara Românească, în două-trei valuri în istorie”. Russo plasează balada între capodoperele lumii, alături de operele poeţilor antici Virgilius şi Ovidiu. „Pe lângă aceşti doi creatori de poezie antică s-a adăugit un al treilea poet, păstorul câmpiilor şi al munţilor noştri, care a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume: Mioriţa”, scrie Alecu Russo (foto sus). Publicată de Alecsandri Fără a avea pretenţia de a-şi revendica opera, mai ales că îşi publica sub anonimat lucrările (n.a. vezi volumul „Cântarea României”), Alecu Russo i-a încredinţat balada poetului Vasile Alecsandri, pe care acesta o „şlefuieşte” şi o publică cu titlul „Mieoara”, pentru prima dată în anul 1850, în secţiunea „Cântece poporale româneşti” din gazeta „Bucovina” din Cernăuţi, pentru ca mai apoi, în 1852 să includă balada Mioriţa şi în volumul „Poesii poporale. Balade (Cântece păstoreşti)” Deşi Alecsandri a încercat mai târziu să-şi aroge paternitatea baladei, el însuşi mărturiseşte într-o scrisoare trimisă publicistului Alexandru Hurmuzachi că „această baladă mi-a fost adusă din Munţii Sovejii de D. A.Russo, care o descoperise”. De-a lungul timpului, poezia a cunoscut o largă râspândire, astăzi circulând peste 1000 de variante. Emoţionează de fiecare dată „Articulând unul dintre cele patru mituri fondatoare ale românilor, după cum spune G. Călinescu, balada „Mioriţa” nu a încetat să suscite, deopotrivă, interesul publicului larg şi pe acela al specialiştilor. Existenţa ei, în istorie, începând cu 1850 şi întru eternitate, continuă să emoţioneze şi să surprindă reflexiv. Ne apar şi azi ca deosebite tristeţea şi neliniştea metafizică a mamei care-şi caută fiul pe pământ, în timp ce el străbate cărările luminate de stele ale cerului. Controversele privind problematica acestei balade există încă. Istorici, antropologi, folclorişti, muzicologi, filologi ş.a. s-au străduit să instituie direcţii în analiza fenomenului reprezentat de circulaţia variantelor, forma publicată de Alecsandri, bogăţia motivică şi tematică, legătura cu motive de circulaţie naţională şi/sau europeană, străvechimea sau actualitatea textului. În răstimp, peste baladă s-au aşezat straturi de semnificaţii, reprezentând adâncimi şi culmi ale spiritualităţii româneşti”, ne spune Maria Lupu, profesor de limba şi literatura română din Focşani. un univers ancestral.
Este evident ca aceasta balada va atrage mereu cititori si este una plina de semnificatie.Noi am avut mereu un interes pentru literatura romana .Pentru doritori cartea „Balade populare-Miorita” se gaseste chiar aici.
Ba mai mult ne-am gandit daca tot se apropie ziua de  Mos Nicolae sa adaugam aici o promotie interesanta pentru dumneavoastra care vreti sa va faceti copii fericiti.
 
 
 

carturesti.ro%20

Am gasit si o carte de balade populare romanesti pe care o postam aici.

Balade populare romanesti-Miorita

Situatia invatamantului romanesc.Ce trebuie schimbat?

Este clar ca fara o educatie si o pregatire solida nu ai multe sanse sa razbati in viata.Sunt multi care zic ca lor nu le trebuie scoala desigur .Ei s-au nascut invatati .Desigur ca nu impartasim acest punct de vedere .Totusi noi vrem sa dezbatem aici o problema destul de delicata a zilelor noastre si anume despre situatia invatamatului romanesc.Invatamantul romanesc nu mai este la fel ca inainte de 1989,si nici macar ca in anii 90.De la o disciplina de fier am putea spune s-a ajuns la o democratizare a invatamantului.Sa zicem ca nu asta ar fi singura problema.

Desigur ca nu suntem in favoarea violentei,culmea mult mai mult propagata in scoli in ziua de azi.O alta problema este reprezentata de manualele scolare.Daca in anii 90 manualele erau unice,tiparite sub sigla unei singure edituri si anume cea Didactica si Pedagogica ,de prin 1995 apare pe piata o noua categorie si anume cele alternative .Sub sigla inovarii si chiar a schimbarii metodelor de predare aceste manuale nu au prea reusit sa atinga scopurile educationale.Totusi cateva noi metode de predare si evaluare au reusit sa ii ajute pe elevi sa inteleaga cat se poate de bine lectiile.Din pacate totusi astazi situatia este una tragica pentru ca abandonul scolar a ajuns la cote alarmante la fel ca si absenteismul scolar.

Intr-un reportaj al emisiunii „Romania te iubesc ” la PRO TV s-a dezbatut aceasta problema .Noi l-am gasit si il adaugam aici pentru a fi vizualizat de catre dumneavoastra.Evident ca puteti lasa comentarii la acest articol si va puteti spune parerea.

https://www.youtube.com/watch?v=7KfnMv9PN30//

 

Aici puteti gasi si cele mai bune promotii la cele mai bune titluri de carti.Spor la lecturi.

Pentru ca unii dintre noi ne pregatim pentru sustinerea exameului de titularizare si definitivat puteti lua de aici o carte de Metodica

 

 

Evreii in Evul Mediu,din anul 535 pana in 1492

Un domeniu important ,care pe noi ne-a atras si vom scrie destul de mult despre el este istoria.Cu siguranta veti gasi aici multe teme de istorie ,indiferent ca e din cea a romanilor sau universala si indiferent de epoci.

Dupa dublul soc, traumatizant ,al infrangerilor ,deportarilor si refugierilor din anii 70 si 135 ,istoria medievala cunoscuta a evreilor s-a concentrat in diaspora si exil(Galuth) ,mai ales pe teritoriile europene.In Persia,cu Babilonul ca centru important,acestia se bucurasera de o autonomie interna,asemanatoare cu structura ulterioara de tip millet(=popor,comunitate religioasa) din cadrul Imperiului Otoman ,in care exista un conducator al exilului,capetenie religioasa (resh galuta) care reprezenta comunitatea evreiasca in fata marilor regi sasanizi.Comunitatilor mai vechi de refugiati ,care isi cautasera scaparea din fata unor catastrofe anterioare (722,586 i.Hr),li s-au adaugat acum noi refugiati ,care au purtat cu religia ,cultura si civilizatia evreiasca ,la mare departare,pana in India si China .Chiar in tarile islamice evreii beneficiau de statutul tolerat de „religie a Cartii”.

Definitorii pentru crestinism ,variantele latina si ortodoxa ale cultului aveau sa capete insemnatate sporita in cuprinsul Europei ,Imperiul Roman de Rasarit /Bizantul continuand antisemitismul grecesc ,manifestat fara intrerupere din antichitate si punandu-i pentru prima oara pe evrei in anul 608 ,in fata alegerii dintre moarte si botezul fortat.Acest lucru il putem gasi si in cartea „Cuvintele Evreilor „

Mai jos aveti o imagine a Muzeului evreiesc din Germania intrucat in anul 1462 are loc infiintarea unui ghetou in Frankfurt pe Main.

Dupa convertirea sa la crestinism,petrecuta in anul 988 Rusia kieveana avea chiar sa radicalizeze antisemitismul bizantin ,neacceptandu-i de la inceput pe pe evrei pe teritoriul sau.Blocarea totala a accesului in cuprinsul Rusiei kievene a corespuns la fel de drasticei interdictii de intrare si sedere de catre monarhiile scandinave fata de evrei ,initiativa usor de pus in practica si de supravegheat date fiind conditiile geografice.Scandinavia avea un caracter cvasiconsular ,asa ca rutele cunoscute de calatorie si comerciale care faceau legatura cu Suedia si Norvegia se aflau exclusiv pe mare.

In general regatele germanice rezultate din fostele teritorii romane apusene aveau sa adopte in Evul Mediu timpuriu practica relativ liberala care caracterizase si stapanirea imparatilor romani,anume tolerarea evreilor in postura de „servitori regali ” /imperiali (servi) acestia beneficiind de statutul unei clase sociale pretuite ,reprezentand interesele economice ale Coroanei.

Inca de la inceputurile istoriei lor evreii au fost supusi antisemitismului.Aici imagine din Evul Mediu

Pe langa Biserica Romana,ca factor unic de insemnatate inca din Antichitate ,evreii au controlat o parte importanta a comertului la mare distanta supravietuitor,printre altele pe cel cu zahar din Orientul Apropiat si pe cel cu sclavi peste Marea Mediterana ca si pe cel de pe uscat ,din teritoriul slav ,prin Praga,Verdun si Marsilia,iar de acolo ,iar de acolo mai departe peste Marea Mediterana ,in Emiratul/Califatul maur al Cordobei.Contactele lor cu alte comunitati evreiesti au ajuns, astfel,sa se intinda din Regiunea Buhara,asia Centrala,pana in nord-vestul Africii si pana la Timbuctu ,la sud de Sahara.Asa se si explica de ce pana in secolul al XI-lea cel putin la vechile orase romane asezate de-a lungul si al Dunarii (Regensburg) ,termenul de mercator (comerciant/negustor) intalnit in izvoarele latine echivala,fara doar si poate cu cel de „evreu” .

Totodata evreii au fost inlaturati in numar din ce in ce mai mare din viata economica prin aparitia unor negustorimi crestine,pentru care reprezenta o concurenta stanjenitoare .Asa se face ca procesulo de formare a identitatii protonationale a ajuns sa cuprinda si prigonirea evreilor din monarhiile nationale apusene :1290-Anglia ,1304 si 1394-Franta ,1492-Spania si 1497 Portugalia.In vechiul Imperiu Roman de Natiune Germana,unei asemenea prigoane(dar si reacceptari in sanul comunitatilor),desfasurata la nivel national ,i-au corespuns persecutii regionale (pe teritoriile statelor) sau locale (orasenesti) ca urmare a faramitarii teritoriale a germanilor.Chiar daca au fost izgoniti dintr-o parte in alta,evreii au izbutit ,totusi sa supravietuiasca in cuprinsul vechiului imperiu in functie de consitiile sau nevoile economice si sociale.

O incheiere traumatizanta a Evului Mediu a reprezentat pentru evrei izgonirea acestora din Spania in anul 1492 ,in paralel cu izgonirea efectiva din Portugalia(1497),teritoriu in care evreii fusesera crestinati prin botezuri fortate ,dar intr-o maniera mai formala si mai superficiala .

In incheiere pentru ca tot see apropie Bacalaureatul ne-am hotarat sa adaugam mai jos o carte auxiliar pentru Bacalaureatul la Istorie .Cartea este foarte bine structurata.Aceest ghid sa-i spunem asa are doua componente:Una tiparita(cartea) si un suport electronic(CD).

Ghidul propriu zis cuprinde o sintetizare peerfecta a materiei scolare avand:

1.prezentarea pe scurt a temelor care fac obiectul programei de Bacalaureat

2.axa cronologica a temei

3.modele de teste tip BAC cu sugestii de rezolvare

4.bareme de evaluare si notare

5.recomandari pentru rezolvarea corecta a testelor

Lecţiile sunt prezentate sub forma unor întrebări, într-un mod cât mai simplu şi clar, dar nu simplist şi au o structură unitară, care facilitează învăţarea. Ultimul capitol, evaluarea, are ca scop cunoaşterea raportului dintre performanţele realizate şi demonstrate de elevi şi performanţele anticipate şi proiectate de cadrul didactic.

Partea electronica (CD-ul) contine:

1.planificarea lectiilor

2.harti conceptuale si tematice;

3.prezentari multimedia pentru cele noua teme de Bacalaureat

Vezi oferta AICI

De asemenea aceeasi oferta o puteti gasi si AICI

Filosofia si viata

Filosofia si viata

Filosofia nu e un domeniu usor de inteles .Asta am sesizat atat in ultimul an de liceu cat si in timpul a doua semestre de facultate.Imi puneam diverse intrebari la acea vreme :La ce imi foloseste mie filosofia daca sunt student al unei facultati de Drept?O intrebare normala ar spune unii care nu inteleg legatura dintre cele doua domenii.Imi aduc aminte ca erau cateva concepte de filosofie pe la disciplina numita Teoria Generala a Dreptului ,care alaturi de Dreptul Civil reprezinta de fapt abecedarul dreptului.In acest articol vreau doar sa fac o introducere si sa ma axez pe ceea ce reprezinta filosofia .Iata ce spunea marele politician interbelic Nicolae Iorga:

Fa-ti datoria oricand.Totdeauna va fi cineva care sa te vada ,tu insuti.

Este un citat foarte intelept,dar la ce se refera?Este de datoria noastra sa ne afirmam ,sa iesim in evidenta cu anumite lucruri.Bine,dar asta nu inseamna ca trebuie sa iesim in evidenta cu defectele.Personal,consider ca educatia si pregatirea profesionala este un lucru care te scoate in evidenta ca om.Educatia reprezinta pilonul formarii ca individ si te indreapta catre performanta in societate.

carturesti.ro%20

Lumea satului romanesc in literatura romana

Taranul roman si lumea satului au fost in istoria literaturii romane adevarate surse de inspiratie pentru operele literare .Inainte ca Lucian Blaga sa exclame ca „vesnicia s-a nascut la sat ” ,dar si dupa aceea pagini intregi de literatura romana demonstreaza ca oamenii satului pot fi prototipuri pentru creatia culta.Desigur ca taranii au fost ei insisi fauritori de cultura ,desi ei nu au avut pretentii sa fie inscrisi in vreo istorie .

Aceasta prezenta a lumii satesti in literatura a fost sursa multor studii de istorie,si critica literara ,dar si motiv de meditatii in filosofia culturii.Chiar daca atat realitatile  cat si preferintele in alegerea subiectelor de scris si a preferintelor lecturilor s-au schimbat mult,lumea rurala ca tema pentru literatura provoaca si astazi la fel de multe intrebari.Ne putem intreba de pilda daca din 1990 pana astazi locuitorul de la sat din zilele noastre poate fi un taran autentic si cat de ofertant poate fi ca personaj de roman,de piesa de teatru sau de poezie.Raspunsurile cele mai apropiate de adevar le au criticii literari,noi putem constata prin propriile cunostinte si trairi ca lumea de la sat nu mai e deloc asemanatoare cu cea cunoscuta din operele bine cunoscute ale autorilor consacrati precum Mihail Sadoveanu,Ion Creanga,Ioan Slavici,Liviu Rebreanu ,St.O. Iosif,Octavian Goga ,Marin Preda.Taranul roman nu mai seamana astazi nici macar cu cel din poeziile pline de talc si ironie ale lui Marin Sorescu din ciclul „La lilieci” nici din cele ale lui Dinu Sararu .Satul romanesc traditional a disparut.Mai exista  ici colo mici conclave de ruralitate arhaica ,si acelea intretinute mai mult de dragul turismului si nu intru totul autentice.

 

 

carturesti.ro%20