Publicat pe Lasă un comentariu

Actul juridic civil.Definitie si clasificare

Una dintre cele mai importante institutii ale dreptului civil este reprezentata de actul juridic civil.In acest articol ne vom rezuma doar la definitia si criteriile de clasificare ale acestuia.Capitolul in ansamblul sau este mult mai complex,mai vast.

1.Definitia actului juridic civil

Tratatele de Drept civil achieseaza majoritatea la urmatoarea definitie cu care si noi sunteem de acord:Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa cu intentia de a naste modifica sau stinge rapoarte juridice civile.Din aceasta definitie se desprind urmatoarele caracteristici:

-prezenta unei manifestari de vointa ,care poate sa provina de la una sau mai multe persoane fizice sau juridice;

-manifestarea de vointa este exprimata cu intentia de a produce efecte juridice adica de a naste,modifica sau stinge rapoarte juridice civile concrete(prin acest efect actul juridic civil se deosebeste de faptul juridic

-efectele juridice urmarite pot consta in a da nastere ,a modifica sau stinge un raport juridic civil concret (prin acest element actul juridic civil se deosebeste de actele juridice din alte ramuri de drept);

2.Clasificarea actelor juridice civile 

Acum trecem sa analizam un punct foarte important din Partea Geneerala a Dreptului Civil si anume clasificarea actelor juridice civile.Aceasta clasificare este una complexa si laborioasa.Avem de analizat aceasta clasificare dupa mai multe criterii.Le vom analiza si aici dar le vom relua cand vom analiza contractul ca izvor de obligatii si clasificarea contractelor.

1.Un prim criteriu de clasificare a actelor juridice este cel in functie de numarul partilor care incheie actul juridic,si acestea pot fi:

-acte juridice unilaterale

-acte juridice bilaterale

-acte juridice multiraterale

Actul juridic unilateral este rezultatul vointei unei singure parti.Aceasta reiese din articolul 1324 din Codul Civil care dispune ca”Este unilateral actul juridic care dispune numai manifestarea de vointa a autorului sau „.Aici putem exemplifica:testamentul ,care este rezultatul manifestarii vointei doar a autorului sau,in speta testatorul.Acceptarea mostenirii este tot un act juridic unilateral,la fel  este si denuntarea unilaterala a unui contract,adica doar de catre una dintre parti.

Actul juridic bilateral reprezinta vointa concordanta (acordul de vointe) a doua parti.Evident ca majoritatea contractelor sunt acte juridice bilaterale.Aici exemplificam contractul de vanzare-cumparare,renta viagera,donatie,arendare etc.

Actul juridic plurilateral reprezinta vointa concordanta a 3 sau mai multe persoane.Un astfel de exemplu este contractul de societate,incheiat intre 3 sau mai multi asociati.

2.Un alt criteriu de clasificare al actelor juridice este reprezentat de scopul urmarit de parti la incheierea lui.aici deosebim intre acte juridice cu titlu oneros si cele cu titlu gratuit.

Actele juridice cu titlu oneros  este acel act juridic in care fiecare parte urmareste un interes la incheierea actului juridic respectiv.Majoritatea actelor juridice sunt cu titlu oneros(contractul de vanzare-cumparare,renta viagera,schimbul,locatiunea ,arendarea).

Actul juridic cu titlu gratuit este acel act juridic prin care una dintre parti urmareste sa-i procure un beneficiu celeilalte parti,fara a obtine in schimb vreun avantaj.[art. 1172 alin. (2) C.civ].Acest articol dispune urmatorul lucru:Contractul  prin care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu fara a obtine in schimb vreun beneficiu este cu titlu gratuit.

Importanta practica a  acestei clasificari vizeaza urmatoarele aspecte:

-exista un regim juridic diferit,legea fiind mai exigenta atunci cand este vorba despre actele juridice cu titlu gratuit(sunt instituite anumite incapacitati speciale :actele cu titlu gratuit nu pot fi incheiate de persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nici prin reprezentantul legal si nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului legal)

-de exemplu problema viciilor de consimtamant difera dupa cum este vorba de acte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit (problema leziunii nu se pune in cazul actelor juridice cu titlu gratuit,spre a fi vorba de o eroaree viciu de consimtamant in cazul actelor cu titlu oneros este necesara o cerinta suplimentara fata de actele cu titlu gratuit;

-in  cazul actelor cu titlu oneros obligatiile partilor  sunt  reglementate cu mai multa severitate (de exemplu garantia contra evictiunii apare de regula in actele cu titlu oneros,si cu anumite exceptii in actele cu tutlu gratuit).

La randul lor  actele juridice cu titlu oneros se subclasifica in acte comutative si acte aleatorii.

Actele juridice comutative sunt acte cu titlu oneros in care in momentul incheierii lor existenta drepturilor si obligatiilor este certa ,iar intinderea acestora este determinata sau determinabila[art 1173 alin.(1) C.civ.].Exemple de acte comutative:contractul de vanzare,de locatiune,de antrepriza etc.

Este aleatoriu actul juridic care ofera uneia dintre parti sansa unui  castig si o expune totodata la riscul unei pierderi ce depind de un eveniment viitor si incert.[art.1173 alin (2) C.civ.].Exemple:contractul de joc si prinsoare,contractul de intretinere,de renta viagera ,conventia de constituire a unui uzufruct viager…etc.

Actele juridice cu titlu gratuit se subdivid in liberalitati si acte dezinteresate.Actele dezinteresate sunt acele acte juridice prin care una dintre parti ii procura celeilate un beneficiu fara ca ea sa-si micsoreze patrimoniul.Aici putem exemplifica:mandatul gratuit,comodatul,depozitul neremunerat.

Liberalitatile sunt acele acte juridice prin care una dintre parti(dispunatorul) ii procura celeilalte un beneficiu  adica gratificatului si isi micsoreaza patrimoniul in dauna lui.Sunt liberalitati.

3.Un alt criteriu de clasificare este cel al efectului loir.Aici actele juridice se clasifica in acte juridice constitutive,declarative si translative.

Actul juridic constitutiv este acela care da nastere unui drept subiectiv civil ce nu a existat anterior.Putem exemplifica aici instituirea unui uzufruct,contractul prin care se instituie un gaj,contractul de ipoteca,conventia de partaj (prevazuta de art,680 C,civ.)

Actul juridic translativ este acela care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv din patrimoniul unei persoane.Aici putem da ca exemple:contractele de vanzare-cumparare,donatie,cesiunea de creanta etc.

Actul declarativ este acel act prin care este consolidat un drept subiectiv preexistent .Putem lua ca exemplu actul confirmativ sau tranzactia.

Importanta acestei clasificari rezida in faptul ca:actele juridice constitutive si cele translative isi produc efectele numai pentru viitor(ex nunc) in timp ce  actele juridice declarative isi produc efectele ex tunc adica doar pentru trecut.In principiu numai actele constitutive si cele translative sunt supuse publicitatii imobiliare.Numai actele juridice tranlsative si constitutive daca sunt contracte sinalagmatice sunt supuse rezolutiunii sau dupa caz rezilierii dar nu si actele juridice declarative,

4.In raport de importanta lor distingem intre:acte juridice de conservare,de administrare si de dispozitie.

Actul juridic de conservare este acela prin care se urmareste preintampinarrea pierderii unui drept subiectiv civil.Actul de conservare este unul avantajos pentru autorul sau deoarece presupune  cheltuieli de o valoare mai mica decat dreptul subiectiv ce se predtinde a fi salvat.Putem include intre actele de conservare:intreruperea unei prescriptii ,inscrierea unei ipoteci sau a unui  privilegiu,somatia.

Actul juridic de administrare este acel act juridic prin care se urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a unui bun sau patrimoniu Aici trebuie facuta distinctia intre adminstrarea bunurilor minorului prevazuta de art. 142 c. civ,actele de dispoizotie pe care tutorele le poate incheia in numele minorului cu precadere la alineatul 2 unde tutorele nu poate face mare lucru fara avizul consiliului de familie si al instantei de tutela si aici ne referim la acte de instrainare,grevare,imparteala sau ipotecare.Sunt considerate acte de administrare culegerea fructelor ,asigurarea unui bun ,locatiunea unui bun etc.

Actul juridic de dispozitie este acela care are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun. Pot fi incluse aici:vanzarea-cumpararea,donatia ,renuntarea la un drept,constituirea dreptului de uzufruct,de superficie,constituirea unei ipoteci ,a unui gaj sau unei garantii reale mobiliare etc.

Importanta acestei clasificari este privita din mai multe puncte de vedere si anume:

-referitor la capacitatea de a incheia acte juridice  in sensul ca actele juridice de conservare  pot fi incheiate si de cel lipsit de capacitate de exercitiu ;actele juridice de administrare pot fi incheiate si de minorul cu capacitate de exercitiu restransa in masura in care nu sunt lezionare(leziunea este un viciu de consimtamant) fara a fi nevoie de incuviintarea ocrotitorului legal iar pentru cei lipsiti de capacitate de exercitiu actele se incheie de catre ocrotitorul egal.Actele de dispozitie pot fi incheiate de minorul cu capacitate de exercitiu restransa numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorului legal dar si cu incuviintarea instantei de tutela,in timp ce pentru incapabili de catre ocrotitorul legal cu incuviintarea instantei de tutela.

-in cazul in care s-a dat un mandat general (mandatarul a primit imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului) pentru actele de dispozitie este totusi nevoie de un mandat special[art. 2016 alin.(2) C.civ.)]

-in cazul acceptarii   mostenirii nu pot fi considerate acte de conservare ,de dispozitie nici cele de conservare cu caracter urgent si anuleaza viitorul precum si actele de dispozitie presupun o intentie neechivoca de a accepta tacit mostenirea.[art.1110 C.civ.]

 

i

 

 

Publicat pe Lasă un comentariu

Ne vom axa pe institutii ale dreptului in acest blog

Avand o pregatire juridica destul de complexa si laborioasa,eu administratorul acestui site voi incerca sa scriu in sectiunea blog despre diferite institutii ale Dreptului.Stim ca Dreptul are mai multe ramuri,este foarte diversificat.Cea mai complexa ramura a Dreptului este Dreptul Civil,studiat la facultatile de drept pe parcursul a 3 ani din 4.Este o ramura grea,complexa dar si atractiva si frumoasa.Nu vom neglija nici Dreptul Penal,Procedurile(Penala si civila) .Acesta este doar un articol introductiv ,intrucat am luat site-ul de la 0.